Ingerul necesar

Sunt un mare amator de filme romanesti.Cred ca oricui i-au placut “Filantropica”, “A fost sau n-a fost?” si mai noul “4,3,2″,dar “Ingerul necesar”, lung-metrajul de debut al lui Gheorghe Preda, nu cred ca iti va placea,oricat de mare iubitor de filme ai fi. In primul rand filmul nu are o intriga bine pusa la punct, desfasurarea actiunii seamana cu un puzzle pe care nu poti sa il rezolvi pentru ca nu ai toate piesele,iar Preda nu ti le da nici in final, si nu in ultimul rand,aparitia deznodamantului deschis lasat de scenarist (acelasi Gheorghe Preda),dar care nu isi avea locul, pentru ca nu prea lasa loc de interpretari. Filmul este frumos, daca privim din punct de vedere estetic,o inlantuire de cadre foarte frumoase. Dar un film nu poate reusi doar asa, ci are nevoie de o poveste complexa si de replici, care lipsesc in mare parte in “Ingerul necesar”. Punctele forte ale filmului sunt scenografia omniprezentului Gheorghe Preda si muzica din inceputul filmului,care apare si pe trailerul de pe cinemagia.ro .

In ceea ce priveste jocul actorilor,ei nu prea au ce juca. Anca Florea mai spune vreo 3 replici,Constantin Florescu e invizibil, Ioana Ginghina are 2 replici pe care nu le-am auzit din cauza calitatii execrabile a sunetului din sala de cinema si mai trebuie mentionata aparitia Ilincai Vandici in finalul filmului in rol de receptionera al unui hotel.

Sincer sa fiu “Ingerul necesar” este un film pe care l-as vedea si a doua oara, pentru ca mi-e teama ca nu cumva sa il fi perceput eu altfel decat a dorit regizorul.