De ce nu vreau sa dau de carnet
Cand eram mic , pasiunea mea era legata de masini. Cunosteam toate modelele, toate siglele, citeam reviste de automobilism si colectionam cartonasele de la gumele Turbo. Incetul cu incetul,aceasta pasiune avea sa piarda teren in fata cinematografiei, pentru ca apoi sa fie inghitita total si provocandu-mi repulsie. Astfel am ajuns ca in jurul varstei la care toti se gandesc sa inceapa scoala de soferi si se imagineaza la volanul unui bolid de sute de mii de milioane de cai putere, atragand fetele ca un magnet, eu ma gandesc tot mai serios sa evit acest pas.
Stiu ca avea o masina inseamna in primul rand independenta. Nu mai depinzi de soferul autobuzului, care daca vrea opreste sau daca vede ca sunt multi oameni in statie, isi continua drumul. Nu mai trebuie sa asculti manele in drum spre locul de munca. Nu vei mai asculta fascinantele discutii dintre baba Gigela si baba Costela referitor la calitatea tocanitei de pui cu orez pe care una dintre ele o preparase in ziua anterioara. Nu vei mai mirosi secretiile sudoripare ale vecinului de la geam.
O masina echivaleaza cu un lipici de fete. Cand stai inghesuit de doi malaci in tramvai, esti doar un ratat notoriu pentru femei, dar odata ce apari intr-o masina scumpa, tinand in mana volanul de piele, incrustat cu cristale Swarowsky, ai urcat pe scara ierarhica si te alegi cu “dragostea sincera” a unui fotomodel.
Sunt niste motive destul de solide pentru a-mi lua carnetul, nu? Nu cred. In primul rand nu vreau sa conduc, pentru ca sansele mele de a muri de batranete intr-un pat mare, inconjurat de o familie iubitoare scad considerabil. Oricat de bun sofer as fi, intr-o zi un idiot care se crede “regele soselei” va veni pe contrasens cu 200 de km / ora si voi sfarsi scos dintre fiarele contorsionate pe bucati. Chiar daca voi fi foarte atent, intr-o zi o caprioara imi va aparea in fata,iar eu voi vira intr-un copac si voi sfarsi desfigurat. Dar motivul principal pentru care nu vreau sa conduc o masina este acesta (daca suferiti de inima sau stomac, mai bine nu intrati).
Iata cum niste imagini iti pot schimba viata si gandirea. Cred ca fotografii ca acestea ar trebui folosite in campaniile pentru stoparea accidentelor rutiere, oricat de macabre ar fi .
8 comments so far
Leave a reply
Doamne fereste sa ajungi asa,sa fie nevoiti aia la morga sa te coasa din mai multe bucati.Sa fim sinceri,astea sunt cazuri extreme.Legat de campaniile si folosirea acelor imagini,ar fi prea de tot sa faca publice acele fotografii.Sunt prea dure pt oameni.Recent am inteles ca s-a aprobat introducerea de imagini dure pe pachetele de tigari,dar sincer nu mi-ar placea sa-mi cumpar o masina si sa vad pe volan,sau pe bord o priveliste cu un om taiat in doua sau strivit de un tir.
cei care au antecedente in ceea ce priveste accidentele minore sau greselile de circulatie, ar trebui dusi intr-o sala de cinema unde le va fi prezentat un slideshow cu aceste poze. cu siguranta se vor potoli.
Pe mine m-ar face sa merg pe jos sau cu trenu.Cat despre bicicleta,poate doar pe trotuar.Mai ajung pe sub un tir si se mai chinuie aia de la descarcerare sa-mi scoata matzele dintre spitze.
da cine a zis ca trebuie sa mergi cu tramvaiul daca nu ai masina. mergi cu taxiul si ai 5 % sanse sa mori.
imaginile sunt tulburătoare. tocmai de aceea îi apriecez pe cei care participă la astfel de acţiuni de descarcerare. trebuie să ai cu adevărat un psihic de fier, să poţi să priveşti aşa ceva.
ei… poti ajunge asa doar traversand strada sau mergand cu tramvaiul… nu tine neaparat de posesia carnetului. poate doar de norocul care iti insoteste viata.
p.s. nu se vor potoli niciodata cei care conduc cu viteza. andrenalina ii va sustine in continuare. e ca un fel de pariu cu moartea. pe care vor sa-l castige in fiecare zi.
eu unul cred ca la fel de usor poti muri si la volanul unei masini, si pe trecerea de pietoni… deci, cam tot una e
abia astept sa iau carnetul
sper sa il iau ji yo carnetu d conducere k toata lumea are.id meu d mess bobo_nike85