Iasi, mandru oras al celor sapte coline

Motto:

Iaşule, Iaşule mândră cetate,
Numele tău ţara să-l poarte…

“Orasul celor sapte coline”, un cliseu care a ajuns sa apara in orice descriere a Iasiului (nu Iasului, domni candidati la primarie!) facuta de la un copil de clasa intai pana la un ghid turistic care le prezinta imprejurimile unor straini. Nu neg faptul ca din punct de vedere geografic, Iasiul este amplasat intre sapte coline, dar cand folsim aceasta sintagma intr-o descriere facuta unui strain, acesta va avea impresia unui spatiu mirific, paradisiac, pe cand situatia nu este nici pe de parte in acest fel.

M-am nascut in Iasi, am copilarit in Iasi si inca mai traiesc aici. As vrea ca ceva sa se schimbe? Da! Sunt atat de multe lucruri care trebuie sa dispara din acest oras, incat nu le-as putea enumera pe toate in acest articol.

TRANSPORTUL IN COMUN

Nu stiu altii cum sunt, dar eu cand ma gandesc la tramvaiele acelea vechi si subrezite care leaga centrul orasului de cartierele marginase, pur si simplu ma apuca groaza. In urma cu un an sau doi a fost demarata o campanie a RATC-ului prin care isi expuneau istoria in imagini afisate prin mijloacele de transport in comun. Daca ne uitam atenti, vom putea observa ca Iasiul are aceleasi tramvaie Tatra la dispozitia calatorilor inca din anii ‘70. Deci timp de aproape patru decenii aceste tramvaie au transportat oameni la locurile lor de munca si elevi la scoala. Este de admirat faptul ca ele inca mai rezista, dar sa fim seriosi, sunt mai degraba piese de muzeu.

Lucrul care ma enerveaza la transportul iesean este punctualitatea autobuzelor. Exista niste panouri in statii in care aflam frecventa unui anumit mijloc de transport. Ea este de obicei 5 minute. Da, sigur! 30 de minute suna mai bine. Si acest lucru se intampla dimineata, cand ar fi de bun simt ca autobuzele si tramvaiele sa fie intr-un numar mai mare, pentru ca oamenii sa ajunga fericiti si zambitori la serviciu, nu sa isi consume energia batandu-se pentru un loc langa usa sau incercand sa isi faca loc pentru a ajunge la compostor. Multe prietenii se leaga dimineata in statie, cand 30 si ceva de oameni asteapta impreuna venirea unui autobuz sau maxi-taxi. Daca cu o seara inainte fusese meci de Champions League, toate fazele cheie ale meciului sunt intoarse pe toate fetele mai ceva ca la “Recursul etapei”. Daca Don Armando a fost otravit de senora Juana, femeile isi dau cu parerea despre finalul telenovelei “Dragoste mortala”. Cele treizeci de minute petrecute in statie intre atatia oameni te scutesc de cumpararea unui ziar. Basescu i-a dat in cap lui Tariceanu? Afli de la domnul Popescu. Adrian Mutu a marcat pentru Fiorentina? Domnul Belcescu te informeaza. A crescut euro, s-au marit dobanzile, scad actiunile la Rompetrol, cutremur devastator in China, tsunami in Taiwan, atac terorist revendicat de Hezbollah, greve ale minerilor, totul se afla in statie.

Legat de transport ma enerveaza nesimtirea unor soferi de maxi taxi. Probabil stiti ca o sursa de venit a soferilor este reprezentata de vanzarea pe sub mana de bilete deja compostate la un pret mai mic. In acest fel , calatorul de rand economiseste 50 de bani pe care ii va introduce in automatul de cafea la serviciu, iar soferul castiga 1 leu in plus. Adesea acestia nu opresc in statii, spunand ba ca era prea full, ba ca avea o problema cu vehiculul si trebuia sa ajunga la service. Adevaratul motiv este altul: in statie sunt prea multi pensionari. Haideti sa facem impreuna un scurt exercitiu de logica. Pensionarii au abonament gratis. Soferii vand bilete gata compostate. Pensionarii nu au nevoie de bilete gata compostate. Ce rezulta de aici? Soferul nu scoate banutul din acea oprire in statie, adica nu va putea servi obisnuita bere cu prietenii de dupa program. Astfel cele 30 de minute de asteptat in statie s-ar putea prelungi cu inca vreo 10.

Asadar ce as dori sa se schimbe ? As vrea ca cele mai jegoase autobuze sa nu mai fie plasate pe Pacurari, iar cele mai bune pe Copou, ci sa se pastreze un echilibru. As dori ca soferii autobuzelor sa aiba mai mult bun simt, calatorii la randul lor. As dori ca primaria sa nu mai achizitioneze autobuze la mana a doua din Franta si sa traga tunuri financiare din aceste tranzactii. Cocalarilor, daca s-ar putea sa nu va mai scrieti numele pe spatele scaunelor de tramvai! Gata , am inteles! Carmen din Dancu este curva, Moruzel_92 este cel mai tare din LPS, Bobi din Galata ii bate pe toti. S-ar putea sa nu va mai laudati cu aceste lucruri scriindu-le cu markerul prin autobuze? S-ar putea sa nu mai zgariati geamurile cu cheia? Si daca se poate, ati putea sa nu mai desenati organul genital masculin pe usa tramvaiului? Va multumesc!

Bravii locuitori ai Iasiului

Un oras nu poate progresa fara un aport consistent din partea locuitorilor sai. Romanii au prostul obicei de a cere schimbarea, iar in momentul in care dorinta lor le este transformata in realitate, au un scurt moment euforic, iar apoi isi doresc o noua schimbare. Majoritatea iesenilor sunt oameni educati, manierati si deschisi, dar mai exista un procent care se remarca prin “calitati” diametral opuse. Este vorba de cei care mazgalesc monumentele cu graffitti, despre cei care isi bat joc de oameni in plina strada, cei care beau in public si cei care asculta muzica la volum maxim in timpul saptamanii seara tarziu. Acestia se opun progresului. Ei raman la acelasi statut de primate de abia coborate din copaci. Nu inteleg de ce trebuie sa citim toate obscenitatile de pe statuia Independentei. De ce trebuie sa ascult manelele vecinului de sus chiar atunci cand vreau sa dorm? De ce trebuie sa gasesc o balta de urina in lift in unele zile? De ce trebuie sa ocolesc anumite alei doar pentru ca vad umbrele unor baieti de cartier profilandu-se in lumina lunii? De ce trebuie sa miros transpiratia unora in autobuz? Nu se poate da un raspuns anume acestor probleme, dar eu as vrea sa ii dam la schimb pe acesti oameni pentru niste persoane muncitoare si civilizate.

Trafic

Mass-media ne asalteaza cu imagini despre traficul din Bucuresti, dar si in Iasi este la fel. Uneori se formeaza cozi de pana la un kilometru la iesirea din bulevardul Pacurari spre Centru. Ori semaforul este de vina, ori soseaua nu face fata, cert este ca traficul din Iasi a devenit de nesuportat. Claxoane, injuraturi, nervi, sudoare, izbucniri violente se petrec in traficul iesean. L-as schimba oricand pentru un sistem de semaforizare sinconizat, mai multi politisti de circulatie in arterele supraincarcate si desigur, soferi mai civilizati.

Pentru concursul IasiPLUS si VisUrat .